duminică, 4 decembrie 2016

Schelet uman

Scheletul uman este format dintr-un număr variabil de oase de mărimi diferite, fuzionate și individuale, sprijinite și completate de ligamente, tendoane, mușchi și cartilaje. Scheletul îndeplinește în corpul uman o serie de funcții cumulative și anume, susținerea și sprijinirea corpului, formarea de pârghii puse în mișcare de către mușchi care realizează locomoția, protejarea diferitelor organe, reprezintă un depozit de săruri fosfocalcice și dă forma întregului corp și diferitelor sale segmente.
Oasele care formează scheletul uman pot fi fuzionate cu alte oase, cu oase primare formate în timpul vieții intrauterine sau se pot articula cu un singur os sau deloc. Oasele craniului sunt exemplul perfect pentru articulații fixe multiple, cele din urechea mijlocie ca articulații singulare, iar osul hioid ca nearticulat, fiind înconjurat doar de mușchi și ligamente. Oasele pelviene, coxalul (os pereche care împreună cu sacrococcigele formează centura pelviană), reprezintă oasele evoluate din oasele primare intrauterine, acesta fiind format din iliumischium și pubis. Astfel că la momentul nașterii de la 300 de oase se ajunge în viața adultă la un număr în medie de 206 de oase. Osteologia este știința medicală care studiază oasele și scheletul uman.

Scheletul axial

Există un număr variabil de clasificări ale scheletului uman, dar în general, se consideră scheletul compus în totalitate dintr-un număr total de 89 de oase, reprezentate de oasele capului și gâtului (29), coloanei vertebrale (33) și ale cutiei toracice (27). Oasele capului și gâtului (29) sunt cele reprezentate de neurocraniu (8) și viscerocraniu (14) și oasele asociate în număr de 8 (6 oase auditive împreună cu osul hioid). Neurocraniul reprezintă oasele care intră în contact intim cu encefalul, iar viscerocraniu se referă la oasele feței.

Scheletul apendicular

Scheletul apendicular uman este format din scheletul centurilor și scheletul membrelor. Membrul superior este atașat de centura scapulară, iar membrul inferior de centura pelviană.
Scheletul centurii scapulare constă din omoplat și claviculă.
Omoplatul este un os plat, subțire, de formă triunghiulară, a cărui față dorsală este ușor convexă.
Clavicula este un os tubular format din corp și două extremități(medială și laterală). Clavicula este unicul os care unește membrul superior cu scheletul trunchiului. Ea menține articulația scapulo-humerală o anumită distanță de la trunchi, astfel condiționînd mobilitatea membrului.
Scheletul membrului superior este constituit din braț(humerus)antebraț(radius și ulna) și mînă(falangele).
Este reprezentat de oasele membrelor libere împreună cu oasele centurilor corespunzătoare care leagă aceste oase la scheletul axial. Oasele scheletului apendicular sunt un număr total de 126 de oase repartizate inegal între membre, corespondența exista doar la nivelul aceluiași membru în axul de simetrie, astfel ca pentru membrul superior avem 64 oase (centura scapulară 4, braț 2, antebraț 4, mână 54) și pentru membrul inferior 62 oase (centura pelvină 2, coapsă 2, gambă 4, picior 52).

Rolul scheletului uman

Scheletul uman îndeplinește unele funcții importante, care sunt necesare pentru supraviețuire.
Rezistență, suport și formă: Fără un sistem osos dur și rigid, organismul uman nu poate sta în picioare, și ar fi doar o pungă de țesuturi moi, fără nici o formă adecvată. Protecție a organelor delicate: În zone precum cutia toracică și craniu, scheletul protejează organele interne moi, vitale, cum ar fi inima și creierul de șocurile externe. Orice deteriorare a acestor organe se pot dovedi fatale, prin urmare, funcția de protecție a scheletului este foarte importantă. Pârghie pentru mișcări: Mușchii scheletici sunt fixați pe suporturile dure, osoase, care servesc ca pârghii pentru menținerea echilibrului și realizarea diferitelor mișcări. Poziția de echilibru stabil a corpului uman este cea de ortostatism. Producerea de globule roșii: Oasele, cum ar fi sternul, și măduva osului spongios au rol hemopoetic (producția de globule roșii).
Multumesc pentru atentie!!!


Organele localizate in abdomen sunt:

  • Ficat si cai biliare (liver) – in dreapta sub coasta – vezi bolile de ficat
  • Colecist (fiere – gallblader) – in aceeasi zona cu ficatul– vezi bolile de fiere
  • Splina (spleen) – in stanga sub coaste -vezi bolile splinei
  • Pancreas- pe mijloc cam in dreptul buricului – vezi bolile pancreasului
  • Stomac (stomach)- in capul pieptului si usor spre stanga – vezi bolile stomacului
  • Duoden (duodenum)- cam  sub ficat
  • Jejun+ileon = intestin subtire (small intestine) – in centrul abdomenului
  • Intestin gros (colon)- pe laturile abdomenului – vezi bolile colonului
  • Aorta- pe mijlocul abdomenului de sus pana jos
  • Vena cava inferioara- la fel ca aorta
  • Rinichi- in spate sub coaste – vezi bolile renale
  • Vezica urinara – in partea de jos a abdomenului pe mijloc
  • Glande suprarenale – deasupra rinichilor
  • Ovare – lateral de vezica si ceva mai sus
  • Uter – in spatele vezicii urinare
  • Prostata- sub vezica urinara- vezi bolile prostatei
  • Ganglioni- in foarte multe zona ale corpului vezi aici
In afara de organele amintite, in abdomen se pot palpa diferite tumori, umflaturi, etc, care pot sa nu fie date de bolile unor organe abdominale ci de alte structuri:
  • Envetratii abdominale
  • Hernii
  • Tumori subcutanate, lipoame
  • Tumori abdominale canceroase sau necanceroase
  • Ascita (lichid in burta)
  • Uter gravid
  • Ce trebuie sa faci cand ai problemele abdominale ?

  • Desi este clar ce trebuie sa faci cand ai o problema medicala, postez aceasta intrebare deoarece mii de persoane ma intreaba pe  net ce sa faca atunci cand au o problema de gastroenterologie.
    Atunci cand aveti probleme medicale abdominale, care sunt persistente (nu se amelioreaza) sau recurente (reapar), cel mai intelept lucru este sa va prezentati la un consult gastroenterologic. Faptul ca faceti din proprie initiativa o ecografie, sau o endoscopie, sau analize, nu va amelioreaza simptomele si deseori nu va lamuriti despre ce este vorba, iar in final tot trebuie sa ajungeti la un specialist care sa le interpreteze, si eventual sa ceara alte explorari in completare, pierzand timp – uneori pretios din punct de vedere al evolutiei unei probleme de sanatate.
    Amanarea lamurii unei situatii medicale putand avea consecinte irecuperabile.

  • Multumesc pentru atentie!!!

Cum sa ocrotim Natura


Cum sa ocrotim Natura
Traim intr-o lume care se schimba constant si mereu avanseaza. Primim tehnica noua in fiecare zi, in timp ce pretindem ca suntem o societate moderna si civilizata… dar suntem siguri ca facem ceea ce este mai bine pentru noi si pentru cei din jurul nostru?
Suntem siguri ca nu uitam ceva? Este foarte usor sa te lasi purtat de val de frumusetea noutatii, dar in acelasi timp suntem responsabili pentru consecintele actiunilor noastre! Asta inseamna ca uitam ca pamantul nu ne va sustine la nesfarsit, daca nu aratam atentie si preocupare, vom castiga lupta impotriva mamei natura.
Suntem cei care ar trebui sa fim constienti de daunele pe care le producem naturii si ca natura este cea care ne ofera sprijin si ne da posibilitatea sa ne bucuram de ceea ce avem parte in calatoria noastra pe pamant.
Ca atare, este foarte simplu ..dar ne confruntam cu probleme precum schimbarea climatului si a mediului inconjurator, in ceea ce priveste starea de bine a pamantului.
Ganditi-va, daca intr-o buna zi, primiti un test in ceea ce priveste conservarea naturii…aveti un raspuns?
Stim ca nu se face primavara cu o floare, dar exista numeroase ajustari pe care oamenii de rand ar putea sa le faca in viata lor pentru a ajuta la conservarea naturii si la evolurea sustenabilitatii.
Inchideti si scoateti din priza aparatura electrica in timpul noptii. Toate aparatele electrice folosesc electricitate chiar si cand sunt inchise. Acest fapt produce pierderi foarte mari care pot fi evitate, mai ales noaptea.
Fa cumparaturile local. Expedierea cumpartaturilor international produce pierderi mari de energie. Mai mult, alimentele produse local necesita mai putini conservanti nesanatosi si cumpararea lor va sustine economia locala.

Картинки по запросу ocrotim naturaКартинки по запросу ocrotim natura

sâmbătă, 3 decembrie 2016

Sportul

                                                SPORTUL-- pentru o viață mai bună


DIFINIȚIE:Un sport reprezintă o activitate de natură fizică și poate implica și competiția.Totodata sportul este o activitate care poate influenta stilul de viata,sanatatea sau personalitatea unui om.
Sporturile se pot categorisi în individuale (de exemplu atletismhalteretir sportiv) sau de echipă (de exemplu baschetcanotaj). Deși sunt numite sporturi în mod greșit, unele ramuri (fotbalbaschethandbal etc.) sunt de fapt jocuri sportive.


  • Cuvântul sport are o lungă istorie, avându-și originea în cuvântul latin deportare, care printre sensurile sale primordiale, însemna a ieși afară pe poartă adică a ieși în afara zidurilor orașului pentru a se dedica la activități sportive. Tot din acest termen, își au originea în provensalul deportarSpaniolul deportar și Francezuldespoter (dvertisment, distracție); de la acest cuvânt francez a luat, în engleza din XIV secol, termenul disport, ce în preajma, secolului XVI, s-a transformat în sport.
  • Studiul dezvoltării sportului în istoria umană, poate arăta schimbări sociale semnificative survenite de-a lungul secolelor, în diferite culturi. Conceptul de sport ca o activitate ce implică abilitățile umane de bază, fizice și mentale, urmărește îmbunătățirea acestor abilități pentru a fi utilizate mai eficient și sugerează faptul că sportul este probabil la fel de vechi ca dezvoltarea inteligenței umane. Pentru omul primitiv, activitatea fizică a fost doar un mod de a-și îmbunătăți cunoștințele despre natură și, în aceeași măsură, un mod de a stăpâni mediul din jurul lui.

  • MULTUMESC PENTRU ATENTIE

Biologie

                                                          Biologie pentru toți

Difiniție:

BIOLOGÍE s. f. Știință care studiază manifestările vieții din punct de vedere anatomic, fiziologic, zoologic etc. ♦ Știința organismelor vii, animale și vegetale. [Pr.bi-o-] – Din fr. biologie.
1.Biologia ca domeniu separat al științelor exacte și naturale a fost dezvoltată în secolul XIX când științiști au descoperit că organismele împărtășesc caracteristici fundamentale. Acum, este una dintre materiile standarde de învățamânt în școli și universități pretutindeni, iar peste un milion de articole sunt publicate anual într-o mulțime de reviste din domeniul biologiei și medicinei[3].

2. 

Deși conceptul biologiei ca domeniu separat de știință a apărut în secolul XIX, științele biologice își au originile din tradițiile medicinei și istoria naturală din Grecia și Roma antică și au fost mai dezvoltate în Evul mediu de vindecători musulmani, spre exemplu Al-Jahiz[4] Avicenna,[5] Avenzoar[6] și Ibn al-Nafis[7]. În timpul Renașterii și Evului Modern, cugetul biologic a fost revoluționat în Europa datorită interesului restaurat de empirism și descopeririea multor organisme noi. Andreas Vesalius și William Harvey au fost persoane prominente ale acestei mișcări fiindcă au utilizat experimentări și observări atente cercetând fiziologia. Trebuie menționați aici și naturaliști cum ar fi Carl Linné sau Georges-Louis Leclerc de Buffon, care au început să clasifice organismele și fosilele precum și dezvoltarea și comportarea ființelor vii. Datorită dezvoltării microscopiei a fost descoperită lumea microorganismelor, punând bazele pentru teoria celulară. Importanța crescătoare a teologiei naturale, parțial un răspuns pentru filozofia mecanică, a susținut dezvoltarea rapidă a istoriei naturale[8][9]
 
Mulțumesc pentru atenție!!!